Sărbători fericite!

Dacă vedeți prin oraș afișe cu Ștefan Hrușcă îmbrăcat în straie maramureșene, înseamnă că se apropie Crăciunul. Dacă multe site-uri afișează reduceri neverosimile la produse de care nu aveţi nevoie, înseamnă că se apropie Crăciunul. Defapt, e nevoie de ele, pentru că trebuie pregătite cadouri de Moşi… Dacă multe blindate și soldați defilează pe sub Arcul de Triumf, înseamnă că e Ziua Națională și… se apropie Crăciunul. Dacă la ProTV se anunță seria Singur Acasă sau Die Hard, înseamnă că se apropie Crăciunul. Dacă MagicFM începe să difuzeze Radioul lui Moș Crăciun, adică doar cântecele minunate, cu multe jingle-uri (ex. de playlist:

  • Ştefan Hruşcă – Flori De Măr
  • Celine Dion – Feliz Navidad
  • Jona Lewie – Stop The Cavalry
  • Michael Buble – A Holly Jolly Christmas
  • Amy Grant – Christmas To Remember
  • Shakin Stevens – Merry Christmas Everyone
  • Abba – Happy New Year
  • Rod Stewart – Have Yourself A Merry Little Christmas
  • Elvis Presley – Here Comes Santa Claus),

înseamnă că… se apropie Crăciunul. Dacă facem curăţenie printre mobile şi în cotloane pe care nu le-am mai vizitat de la Paşti… Dacă lumea începe să gătească salată de boeuf, salată de murături şi icre cu ceapă și dacă la țară se aleg porcii pentru sacrificare… înseamnă că se apropie Crăciunul. Dar e Postul Naşterii Domnului, așa că vom aştepta până la sfârşitul lunii până când vom gusta bucatele de dulce. Sau le vom gusta doar de Sfântul Nicolae, cu dezlegarea celui mai iubit și popular Sfânt al creștinilor de pretutindeni.

sf-nik

Sunt multe semne minunate, dar ce mi se pare fascinant la Sărbători în general și la Crăciun în special e așteptarea. Când ești în așteptarea fericirii ești deja fericit, dar încă nu îți dai seama! Iar așteptarea durează o lună întreagă, cel puțin. Unii pun CD-urile cu colinde încă din noiembrie, ca să prelungească acest extaz al anticipării. Pregătesc bibelourile cu îngerași și oameni de zăpadă, stele împletite din bețigașe… parfumate, decorațiunile, le decupează, le lipesc, schimbă ștergarele și fețele de masă, sau acoperământul canapelei, al patului. Totul se îmbracă în roșu cu picături de alb, acel roșu viu și voios din reclamele Coca-Cola, acel alb din Albă-ca-Zăpada. E perioada în care se dă liber la visare, deci e cea mai bună perioadă a anului pentru cei care visează cu ochii deschiși (myself included).

20161223_184506

Aș vrea să amintesc aici câteva momente interesante ale anului 2016, păstrate pe YouTube: interviul autobiografic cu Dan Mihai Ștefănescu, un savant multilateral-dezvoltat, fizician și scriitor, autor de reportaje „conferenturistice”, pasionat de înțelegerea realității în cele mai diverse aspecte ale sale; apoi un clip realizat în urma unor vacanțe petrecute alături de familie pe litoralul românesc (cu cele mai exotice stațiuni ale sale), în două veri consecutive.

 

 

Bilanțul anului care se încheie cere și câteva considerațiuni despre situația politică a țării noastre, o piesă din puzzle-ul globalizării, în contextul frământărilor din S.U.A. (după alegerile prezidențiale din noiembrie) și al conflictelor din Orientul Mijlociu, probleme majore ale lumii actuale care par a se modela/alimenta reciproc. În decembrie România și-a ales parlamentarii, adică pe cei mai disprețuiți dintre politicieni, acuzați de incompetență (câți sportivi/cântăreți de muzică populară au votat legi în Parlament?), dezinteres, chiar dușmănie față de propriul popor, abuzuri, corupție și somn. Un somn întunecat („cel de moarte”, ca în imn) pe care îl propagă de decenii în întreaga noastră societate. Absenteismul din ziua votării a vorbit mai mult decât în alte dăți, dar acum parcă nu despre revoltă, ci despre oboseală, resemnare. Cel mai periculos aspect al vieții românești de azi este împuținarea nu doar a populației, ci și a speranței. Nu am auzit niciun program politic serios concentrat pe oprirea migrației tinerilor din țară. Această situație e elefantul din camera politicii românești. Nu de-ieri-de-azi, emigrarea tinerilor, dublată de scăderea natalității, se conturează ca un dezastru social evident, iar factorii de decizie par a-l ignora în mod pervers. Oare primarii, senatorii, deputații, miniștrii nu au nicio rudă plecată la muncă în străinătate? Ignorate sunt și alte fenomene sau amenințări la securitatea națională pe termen lung: dispariția medicilor, prigoana savanților, a specialiștilor din diverse domenii și descompunerea sistemului educațional. Este o forță de muncă fără de care economia României, pensiile și asistența socială promisă de unii sau de alții nu vor mai putea exista concret, ci doar abstract, ca într-un tablou cubist. Cum va arăta peste 20 de ani țara fără acești oameni, fără muncitori sau alte categorii sociale care se reped să plece în străinătate? Va mai fi o țară, sau doar un teritoriu? Vor rămâne aici doar supraviețuitorii, adepții sloganului „să zicem mersi dacă scăpăm cu viață”? Moștenitorii corupților de azi și de ieri, plus hoții proaspăt îmbogățiți ne vor acomoda în spitale disfuncționale, azile de bătrâni ridicate din bani murdari, ei ne vor „trata” de boli și tot ei vor face legile pentru copiii noștri? Asta în cazul în care patrioții de noi vom rămâne aici?

Dar viitorul nu a sunat niciodată prea bine pentru poporul român. Decât cu 10 ani în urmă, la intrarea României în U.E., poate? Consolându-mă cu această cugetare, voi încheia cu câteva fragmente dintr-o emoționantă pastorală, intitulată Mai e posibilă puritatea copilăriei în zilele noastre? E trimisă tocmai de la Stockholm, la începutul Postului Nașterii Domnului (citiți-o în întregime aici). ÎPS Părinte Episcop Macarie (al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord) se adresează mai ales românilor îndepărtați de țara părinților și moșilor lor, dar cred că și românilor înstrăinați în propria țară:

„De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.” (Matei 18, 3). Nu putem primi pe Pruncul pruncilor dacă noi înșine rămânem „îmbătrâniți în rele”, învârtoșați de patimi și încărcați de toată zdroaba și alergătura de fiecare zi. Avem nevoie să ne recuperăm sensibilitatea și deschiderea inocentă a copilului pentru a putea primi, în inimile noastre, bucuria Nașterii Domnului. (…) Unul din semnele distinctive că încă nu ne-am pierdut umanitatea este întocmai capacitatea de a ne bucura de chipul luminos al pruncilor, fie că sunt ai noștri sau ai altora, de privirea lor senină și de zâmbetul care le înflorește pe chip. Hristos ne încredințează: „Cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte.” (Matei 18, 5). O societate ai cărei oameni își pierd această capacitate este o societate a morții, unde gradul de dezumanizare a atins ultimele stadii. (…) De aici, din îndepărtatele Țări ale Nordului, îmi aduc aminte cu nostalgie de colindele și de sărbătorile Crăciunului așa cum erau ele trăite odinioară în satul meu năsăudean de la poalele Țibleșului. Pe cei care se mai pot împărtăși încă din aceste dalbe datini, îi îndemn să le prețuiască și să le cinstească, înțelegând marele dar pe care-l au. Cei care nu mai au parte de ele sau cei care, ca și mine, se află în țări străine, să aibă nădejdea că, prin pregătirea duhovnicească potrivită, se vor bucura de mireasma de neuitat a Crăciunului și a comuniunii cu frații întru credință. Chiar dacă nu mai trăim în vechiul sat românesc, încă ne putem colinda unii pe alții, oriunde ne-am afla în această lume, vestindu-ne Nașterea Domnului cu străvechi versuri. Chiar dacă trăim într-o lume tot mai dezumanizată, o putem, încă, face sensibilă la nevinovăția pruncilor, dacă noi înșine vom rămâne sensibili la Taina Întrupării. Învățați-i pe copii frumoasele noastre colinde, însă învățați-i mai presus de toate să fie buni asemenea Domnului Celui Bun pe care-L vestim în colinde!”.

nasterea-b

 

Sărbători fericite şi un An Nou minunat!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s